Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri".
Nu se plateste taxa nici de stationare, nici de oprire.

marți, 29 septembrie 2015

Primul meu telefon mobil!

Primul telefon mobil...Nici nu a trecut chiar asa mult de atunci. :) Cat a trecut? Cam 9 ani. Asa putin? Stiu. :)  Pai ce sa fac, nu am fost ca toti copiii. Am avut mai tarziu uneori jucariile momentului.
Tin minte cand am avut primul mobil, de parca s-a intamplat acum vreo cateva luni.
Totul a inceput cu primul an de facultate. Atunci a venit si primul telefon mobil. Pe vremea aceea inca se mai foloseau cartele pentru telefoane publice. Eu, fata din Turda venita la Cluj la facultate. Noi orizonturi, noi oameni si totusi familia imi lipsea. Vroiam sa o aud pe mama cat mai des. Nu se putea acest lucru. Cartela telefonica folosita pentru telefoanele publice nu ajungea sa vorbesti chiar toata ziua. Tin minte ca vorbeam o data pe zi cu ai mei cateva minute si atunci asteptam de foarte multe ori la coada. Pentru ca da, mai erau si alti boboci ca mine...fara telefon mobil. Ei bine, dupa vreo 2 luni in care am tot utilizat cartele telefonice ce erau incarcate cu bani, am convenit cu ai mei ca e timpul sa intram in era tehnologiei, ca sa putem vorbi cand vrem noi, indiferent unde am fi, indiferent de ora. Asa ca am dat o fuga cu mama la uan dintre companiile de telefonie mobila ce opereaza si acum pe piata de Romania si am intrat in posesia unei cartele si a primului telefon mobil. Tin minte ca era un Alcatel, unul gri, mic. Eram asa de incantata de el, incat toata ziua il admiram. I-am cumparat si husa de protectie. Avea bietul de el un ecran mic, alb-negru, dar era minunat! Era cel care m-a ajutat sa nu stau la cozi asteptand sa se elibereze cabina telefonica ca sa vorbesc cu ai mei. Mi s-a parut ca era telefonul la care nu voi renunta niciodata. Imi era drag, desigur, doar a fost prima mea iubire in materie de telefoane. Cu el am invatat ca nu e musai sa stau intr-un loc ca sa vorbesc cu cei dragi. A fost puntea mea de libertate, aceea de a conversa oricand. Evident, eram limitata de abonamentul detinut atunci, dar era incredibil de bine sa stai in pat, sa tastezi si dintr-odata sa ii auzi pe cei dragi!
Nu avea bietul de el camera foto, era prea mult! Chiar si pentru mine. :) Stii cum se zice: toate la timpul lor! Timp de 2 ani l-am tinut langa mine zi de zi. Tin minte ca avea si ceva jocuri, care ma distrau cand eram pe autobuz in drum spre facultate sau spre casa. 
Tin minte ca am vrut sa-mi pun ceva piesa pe telefon, dar era prea mare ca si spatiu. :)) Ce ciudat suna! Sa nu ai spatiu sa-ti pui o piesa pe telefon, in contextul in care acum te poti uita la filmele stocate pe memoria interna sau externa a smartphone-ului.
Acel Alcatel a fost prima mea iubire in materie de comunicare si a fost o iubire vesnica, pe care nu o voi uita niciodata!
De ce am vorbit despre primul meu telefon mobil? Pentru ca cei de la computerblog.ro m-au provocat. :) Si a fost o provocare tare frumoasa! Multumesc! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu