La pas trece timpul, trece repede si lasa in urma totul. E minunat cat de repede se vede pe mine, cum paseste timpul. Trece timpul, creste burtica. Intr-o zi am deschis dulapul si am vrut sa iau o camasa, pe care am primit-o cadou de ziua mea. M-am amuzat foarte tare, pt ca atunci cand am ajuns in dreptul burticii am inchis un nasturel, apoi de acolo camasa se desfacea in "v". Nu puteam sa o mai inchid, eram ca manelistii, cu buricul la vedere :)) Radeam de una singura. Am ajuns cu numaratoarea la saptamana a 19-a, practic deja in al 2-lea trimestru. La 16 saptamani, atunci cand am fost la controlul lunar la medici, am facut ecograf ca in fiecare luna si am vrut si sa aflam ce e piticul nostru: fetita sau baiat. Nu am putut vedea, piticul nostru dormea dus, era asa cuminte, nu s-a intors deloc. Tot a incercat medicul sa-l faca sa se razgandeasca, sa vedem ce e, dar nu aveam cu cine. De fiecare data cand am fost la ecograf piticul nostru dormea. Coincidenta sau nu, toti parintii care si-au vazut copilasi dormind cand au mers la ecograf, au avut parte dupa nastere de copilasi cuminti. :) Poate o fi si acesta un semn. Deja s-au si facut pariuri apropo de sexul copilului. Ai mei au spus de la inceput ca e baietel, lucru pe care il simt si eu; unii spun ca e fetita. La cat e de smecheras copilasul nostru probabil ca e baietel, asa cuminte. Sa speram ca la urmatorul control vom afla daca e un el sau o ea. Oricum, important e ca piticutzul nostru e perfect sanatos, la ultimul ecograf avea 150 de grame si cam tot atatia cm. :) Creste. Prima data cand am fost la ecograf era mititel, greutatea normala pentru saptamanile pe care le avea, dar era asa de micutz ca incapea confortabil in palma. Ca si parinti, sunt frumoase aceste etape. Ne bucuram de fiecare clipa si evident asa vom face si de acum inainte. Daca ma intrebi ce haine am cumparat la piticutz, te anuntz ca niciuna. Insa piticutzul nostru a primit primele hainutze de la fratele meu :) Sunt asa de dulci, asa de micutze.:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu