Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri"
Nu se plateste taxa, nici de stationare, nici de oprire.

joi, 23 aprilie 2020

Activitati, seriale, citit, sport...

Nu e usor sa te regasesti in aceasta perioada, sa-ti gasesti din nou calea spre linistea mentala si sufleteasca. In aceasta perioada iti vin in minte o multime de lucruri,pana si eu am avut multe zile cand ma simteam sufocata de ideea aceasta, pana cand am inteles ca de fapt e momentul meu sa ma odihnesc, cat se poate, sa fac lucrurile pe care nu le puteam face in rest, sa fiu atenta la detaliile din casa. Cautam tot felul de activitati care sa ne mentina ocupati.
Stam pe balcon, e balcon deschis, e foarte bine. Stam la soare, desenam cu creta pe jos, stam pe salteaua gonflabila, facem baloane de sapun, ascultam muzica, desenam in caiet, pe foaie, coloram.
De o luna de zile nu am mai iesit pe strada. Si nici Nico. Eu zic ca daca ea a inteles, orice trebuie sa inteleaga. Niciodata nu s-a cerut in parc, afara, desi noi, doua zilnic ieseam afara. Ba cu trotineta, ba cu kartul, ba cu bicicleta. Faceam kilometrii, ne jucam in parc. 
Ma intreb cum va fi cand vom iesi din nou afara. Va fi ciudat pentru mine. Cred ca Nicoleta se va adapta mult mai bine ca mine. 
Nu m-am gandit niciodata ca se va intampla asa ceva. Nu credeam ca vreodata voi asista la astfel de scenariu. Pare desprins din filmele cele mai sf., la care eu nu m-am uitat niciodata, ci doar am dat peste traillerele acestor filme.
Recunosc ca si eu m-am panicat la inceput. Si e normal. Cine e pregatit mental pentru asa ceva? Cred ca nimeni. Cred ca cel mai important e ca fiecare dintre noi sa-si gaseasca linistea, sa-si tina mintea ocupata cu lucruri frumoase. Sa-si duca gandurile intr-o parte care sa-i confere o stare pozitiva. 
Pe mine cititul, scrisul, muzica, sportul si bineinteles joaca cu pitica, ma tin mereu ocupata. 
Zilele trecute l-am trecut pe sotul meu la somnul de dupa-amiaza cu cea mica, asa ca eu am recuperat episoadele din unicul serial pe care il mai urmaream: Grey's Anatomy. Pfuai, ce mi-a placut! Recunosc ca am plans de multe ori. Ce intorsatura! Abia astept sezonul nou. :)
Ma bucur ca mi-am regasit linistea interioara din nou, ca ma redescopar zilnic. :)

Eu acum multi ani :)


duminică, 12 aprilie 2020

Unii nu au inteles nimic...

Stiu ca nu mai avem rabdare si ca ne simtim lipsiti de miscarea zilnica, dar totusi de ce nu putem intelege ca e spre binele nostru sa stam in casa, linistiti?
Unii fac vizite, ca deh, sunt plictisiti, alti parinti intreaba pe altii daca sa-si scoata copiii in parc. Pai tu ca parinte nu stii ce e bine pentru copilul tau? Ai nevoie de aprobarea cuiva? Se vede ca multi dintre ei nu si-au crescut copiii pana acum, ci bunicii si bonele au fost doar de servici, altfel nu inteleg de ce ai avea nevoie de aprobarea sau dezaprobarea cuiva.
In perioada aceasta e greu sa fii tot timpul calm, dar am vazut atatia prieteni/cunostiinte care au doar postari negative. Efectiv nu mai deschid retelele de socializare ca m-am saturat sa dau doar peste negativisme. Cu ce ne ajuta? Nu trebuie sa ne mentinem sanatosi mental si sufleteste? Parca unii se hranesc doar din drame si lucruri negative.
Lumea nu se va schimba nici dupa acest "stop/reset". Sincer. Inconstienti vor fi tot timpul, dramele ii vor hrani pe unii. Singura chestie va fi, ca poate dupa ce se va da voie sa iesi in voie, se vor umple iar magazinele, mall-urile. Lumea va fi la fel de rea si meschina. Unii vor umbla tot dupa publicitate, dupa recunostiinta altora ca si pana acum.
Stii ce am invatat in perioada aceasta, pe langa multe altele? Sa ma debarasez de oamenii negativi din jurul meu si sa nu mai impartasesc bucuria mea cu ei. Pentru ca acestia nu se bucura, se simt invidiosi. Asa ca eu am triat inca o parte din oamenii din jur si incerc sa ma mentin linistita pentru mine si pentru familia mea si pentru oamenii care conteaza cu adevarat. :)





miercuri, 8 aprilie 2020

#stamincasa si ne place!

Ce e mai frumos decat sa te trezesti dimineata langa puiul tau? Sa-i auzi respiratia, sa-i mangai parul, sa-i surprinzi zambetul la trezire, sa-l simti cum incearca sa te trezeasca, desi tu erai demult treaza, dar ca iti place cat de mult "te calareste". Astfel de trairi sunt unici si magici.
Aud asa de mult: "pfuai, nu stim cat rezistam sa mai stam in casa". Dar de ce? Automat ma infurii, pentru ca nu pot concepe ca niste parinti pot sa gandeasca asa. Sunt atatea modalitati de a va distra, de a va consuma energia: noi ne jucam tenis cu balonul, facem miscare impreuna, pictam, desenam, ne uitam la desene, gatim, pregatim aluaturi de paine, facem cozonac, stam pe balcon cand e cald.
Am inventat trasul cu patura prin casa. Ne-am distrat toti si mai ales cea mica.
Ne balacim in cada, avem sesiunea de make-up, facem pe hair stylisti. Avem si zile de manichiura cu tot ce inseamna, mai ceva ca la salon.
Azi de exemplu, am umflat o saltea sub forma de inghetata si a inventat atat de multe jocuri cu ea: ba era navigatoare, ba a cantat cu betele de la golf la saltea, ba si-a imaginat ca salteaua e un rechin omorat de plastic in ocean.
Stam in casa si ne distram. Ne bucuram ca suntem impreuna si ne prinde asa de bine perioada aceasta, pentru aveam nevoie sa luam o pauza din fuga aceasta cotidiana. NE hranim sufletul si mintea cu lucruri pozitive si ne mentinem sanatosi.
Ne imaginam cu ne vom reintalni cu bunicii si ca vom avea cea mai tare sesiune de pescuit, de facut foc, de joaca si cu siguranta cea mai lunga sesiune de pupici si imbratisari. Nu despre asta este viata? Despre liniste, familie, bucurii multe si marunte? 
Eu asa vad. Sa ne hranim doar cu lucruri minunate, care ne fac sa zambim.