Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri".
Nu se plateste taxa nici de stationare, nici de oprire.

marți, 7 iulie 2020

Sunt norocoasa!

Zilele trecute m-am uitat peste umarul meu, in timp ce stateam pe balcon si am ajuns la aceeasi concluzie, daca mai era nevoie: am un om minunat langa mine! Il am de vreo 17 ani. Nimeni nu zice ca mereu a fost viata in doi doar dulce,dar fara condimente nu ar fi plictisitoare? 
Fiecare are perioade si perioade. Eu am perioade cand nici macar pe mine nu ma iubesc, ma resping. Si nu cred ca sunt singura. Poate sunt printre putinii care recunosc. 
Un lucru e sigur: el e singurul care mereu m-a sustinut in orice proiect, in orice nebunie a mea. Mereu a fost langa mine. Si stii ce e cel mai important? A fost langa mine in momentele cheie ale vietii mele.
Mi-a respectat dorintele, m-a sprijinit si mereu a zis:"da". Chiar daca poate uneori nu credea cu adevarat in acel "da" al meu. Dar nu m-a lasat balta niciodata. 
Ma sustine si acum, ma intelege, ma lasa in pace cand vede ca am momentele mele mai proaste, imi intelege nebuniile, ma respecta si ma iubeste chiar mult. Poate mai mult decat il iubesc eu pe el.
Nu e usor sa accepti fiecare salt de la zambet la plans. Nu am zis ca nu e placut. E ciudat, e altfel. Si chiar daca nu mai poarta verigheta pe mana de mult timp, stiu ca el e al meu si ca mereu va fi.
Stiu ca mereu m-a iubit, ca ma respecta si ca in primul rand, isi iubeste fata cel mai mult. Si face orice sa-i fie bine. Avem si momente cand avem nevoie de distanta, pana la urma cu totii avem nevoie. Mergem pe acelasi drum si vom merge. Avem un copil pe care niciodata nu-l vom dezamagi.
Cand e vorba de un copil, nu mai e vorba de noi doi ca adulti. E vorba de ceva mai mult. Ne-am dorit-o. Eu cu toata fiinta mea si m-am oprit la ea si asa va fi. Stiu ca am mai scris, dar asa simt si acum: nu pot imparti iubirea cu altcineva. Pentru ea am alocat toata doza. Ea imi ofera zambetul acela de care am nevoie in fiecare dimineata, ea ma provoaca, ma contrazice, ma face sa rad, sa plang, sa ma enervez, dar cu siguranta sa simt ca imi iubesc viata.
Uneori sau poate de cele mai multe ori e liniara si poate parea plictisitoare, dar e viata mea de vis! E viata mea cu multa bucurie in ea. Avem casele noastre, ne-am mutat anul trecut in casa noua, avem masina mult viata, afacerea noastra si avem cel mai de pret pe lume: un copil! Care deja e ditamai domnisoara. 
Si da, ma bucur si ma voi bucura din plin si voi mereu recunoscatoare pentru tot ce am!