Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri".
Nu se plateste taxa nici de stationare, nici de oprire.

miercuri, 13 iulie 2022

Ce e important cu adevarat nu se pierde….

 A trecut ceva vreme de la postarea anterioara,timp in care multe s-au intamplat: am condus masina pana la mare si retur,iar azi i-am indeplinit fiicei mele visul de a merge noi doua si bunica ei la Vivo la Cluj. Am mers la Turda am luat-o pe bunica ei de acasa si am petrecuta o zi impreuna doar noi 3 la Cluj cu mine din postare de sofer! Dupa ce ne-am reintors la Turda,eu am mers singura la gradina lui mama,iar apoi am continuat ziua cu noutati si m-am intors singura cu masina acasa la Cluj! E o mare bucurie si realizare pentru mine:mi-am dorit enorm sa conduc din nou! Si iata ca in 3 luninde cand m-am reapucat bifez drum pana la Constanta,pana la Sibiu si Oradea cu return la toate,plus comdus zilnic prin Cluj. Pentru mine condusul este o relaxare! Mi-ar finplacut azi cand am zis ca merg la mama sa merg acasa la ea, sa o aud razand si sa o strang in brate! E tarr greu si acum pentru mine, simt ca raman fara aer de fiecare data cand imi aduc aminte ca de fapt nu o voi mai strange in brate niciodata! Nu pot sa explic in cuvinte ce golmam in stomac si suflet, o teama continua, un nod…tot astept ca intr-o zi sa o revad si parca am impresia ca ziua aceea nu e departe si in acelasi timp parca constientizez ca acea zi nu exista….am invatat ca exista ziua de azi, ca nu poti sa-ti faci planuri, ca visele pot sa fie doar im consens cu realitatea, ca ziua de azi exista, ca ea trebuie traita cu maxima intensitate. Ca daca iti faci planuri, daca visezi e posibil ca visul sa dispara ca fumul spre inaltul cerului…. Sunt persoane care vin in viata ta poate uneori cand fix cauti ceva pt care sa gasesti un sens, fix cand ei nevoie de o traiectorie, fix ca iti spui ca nu ti-a ramas decat inertia…se intampla ca in timp ceea ce traiesti cu acea persoana sa fie proiectia ta a ceea ce ti-ai dori sa traiesti. Si vine intr-o zi cand iti spune ca misunea lui in viata ta s-a terminat. Si cam ce ai putea sa faci? Decat sa accepti decizia ta si sa lasi lucrurile sa se intample. Poti sa incerci sa duci istorisoare de convingere, sa creezi viseze, sa incerci sa gasesti motive…. Si nu are sens, pentru ca ce incerci sa fortezi sa creezi e posibil sa nu fie cea mai sanatoasa solutie; cine poate decide? Timpul! Poti sa vezi ce aduce ziua de maine, daca o vei avea; stiu suna dureros, poate ireal, insa e prea real si poate de aceea e dureros. Cand nu ai asteptari de la o relatie, persoane, cand nu ai vise, nu-ti imaginezi ce ar putea fi, nu ai cum sa fii dezamagit….poti doar sa te bucuri de ziua de azi si sa o savurzi, poate chiar ssa-ti aduci aminte cat de minunata a fost cea de ieri si sa fii bucuros ca nu o poti schimba!

Ba chiar poti sa descoperi ca anumite persoane au venit in viata ta pentru ca tu sa-ti dai seama cine esti cu adevarat si sa te iubesti pentru ca esti tu! Sa iti dai seama ca esti mai curajos decat credeai, mai pregatit de tot ce e nou si sa nu-ti fie teama sa-ti iubesti chiar si defectele! Pana la urma cine e perfect? Dar de ce sa cautam perfectiunea,cand ea ne-ar aduce mediocritate si plictiseala? Eu ma iubesc pt ceea ce am devenit si sunt si mi-ar fi placut ca azi sa imi spuna si mama asta; poate ca bunics Nicoletei, care este si a fost o mama pentru mine, si care a fost incantata de ziua de azi si mi-a multumit are menirea sa fie mama si pentru mine!

Eu ma iubesc si iubesc ce vad in imaginea din oglinda si dincolo de ea!