31 de saptamani

Marti, piticutzul nostru, care creste frumos in burtica mea a implinit 31 de saptamani. :) Radeam cu sotul meu ca deja suntem la capitolul: AMR! :) Cam asa este, intram incet in linie dreapta. Ca de fiecare data, fiecare luna vine cu controale lunare la medici: 2 la numar: medicul care urmareste sarcina si medicul de familie. Ieri am fost la medicul care urmareste sarcina, iar copilutzul nostru e acum 100% ca e fetita, pentru ca in sfarsit a facut  o desfacere a picioruselor. In sfarsit putem fii siguri :) Important e micutza noastra a crescut minunat de frumos, are 1580 g +/- 230 de grame. E in limitele normale pentru saptamanile sale. Asa ca avem o printesa de toata frumusetea, sanatoasa. Ieri i-am auzit din nou inimutza cum ii batea. Pe langa aceste aspecte, asta mica e pozitionata perfect pentru o nastere pe cale naturala. Pana la nastere nu se mai misca din aceasta pozitie, doar intr-o parte si alta, capul insa ii ramane unde ii e acum. Doar in timpul travaliului isi va putea schimba 100% pozitia. Eu imi doresc ca piticutza sa fie ascultatoare, sa ne ajutam sa fie o nastere naturala si normala. Stiu ca eu cu ea facem o echipa de nota 10 si ca vom reusi sa facem o figura minunata la nastere. :) Ma gandeam asa zilele precedente, ca e minunat sa ai fetita. Nu pentru ca voi avea eu, ci pentru ca eu vad relatia mea cu mama mea si relatia mamei mele cu fratele meu. Relatia dintre o mama si o fiica e mai speciala, mult mai aproapiata, cel putin una sanatoasa, nu vorbesc de relatiile denaturate.E minunata senzatia in care stii ca vei fi parinte, urmeaza sa experimentam totul cand vine cea mica pe lume :) E un moment pe care il asteptam cu mare drag. Oricum eu ii tot spun la asta mica sa stea cuminte la mine in burtica pana acolo la 38 de saptamani :) Sotul meu este extrem de emotionat, e minunat cum vorbeste cu ea, cum mangaie burtica, cum pupa burtica, sunt niste momente extrem de frumoase.