Trec printr-o perioada in care imi vine sa fug de tot. Sunt tensionata, nedormita, obosita psihic. Ma trezesc noaptea de parca imi sare inima din piept de frica, simt ca nu pot respira, imi ia mult sa readorm.
Nu, nu e de mirare, dar parca as vrea sa se termine. Am incercat mai multe variante si de azi am zis stop. Stiu cauza si am ales sa merg din nou la bowen.
E ciudat...nimeni nu ma intreaba cum ma simt cu adevarat, ce simt, ce traiesc. Toti trag doar pentru ei. Si e frustrant si aiurea sa vezi ca nimic nu s-a schimbat de-a lungul timpului. Sunt obosita, foarte obosita psihic. "Ati iesit afara? Pe unde mergeti?", dar nimeni nu ma intreaba:" nu vrei sa vin sa ies eu cu Nico afara ca tu sa ai o jumatate de ora pentru tine?"Toti isi vad de viata lor, de cursul firesc si din cand in cand cand considera ei se interesecteaza cu viata mea. Nu simt respect din partea lor. De multe ori cand pun anumite intrebari o fac cu rautate. Care efectiv nu stiu de unde.
De exemplu, vorbim de micul nostru bussiness unde l-am adus si pe tata acum 4 ani, cand nu mai avusese serviciu. Mi-am zis ca trebuie sa-mi ajut familia. Evident ca mai era un membru in familie care il putea ajuta inaintea mea, dar ca de obicei el are alte prioritati si avea. Si la acest capitol simt doar nemultumiri din partea unora. Nu, nu tata. Ei nu vad ca a fost un ajutor Ceresc si ca daca eu dau totul pentru ei si ar trebui sa ofere ceva? Nu, ei considera ca totul li se cuvine.
Mereu am dat totul pentru cei din jur si de fiecare data am fost dezamagita sa constat ca nu am primit nimic inapoi si totusi am zis ca asa trebuie sa fac si sa nu am asteptari, insa uneori e atat de frustrant acest aspect incat chiar imi vine sa spun "nu" de azi inainte.
Am ajuns sa-mi fie dor de mine, cea care zambea, gasea mereu ceva bun in orice rau si care nu se speria de nimic. Tocmai de aceea am ales sa merg la bowen, ca sa gasesc din nou ce lipseste, sa ma regasesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu