Mami, vine Armin si Martin la noi!

Inca nu am recuperat nesomnul, mai ales ca de aproape un an ma trezesc tot la ore mici. :) Deja e aproape finele lui ianuarie si Nico a mea are atatea bucurii pentru mine. Ieri ii spuneam ca vine Armin si Marti  Garrix la Cluj. Sunt cei mai indragiti artisti muzicali ai mei. Dupa ce i-am dat vestea, mi-a luat telefonul si a inceput sa-i sune pe cei din lista mea de favorite sa le spuna ca vine Armin si Martin la ea. Era cel mai fericit om de pe planeta! Asa ca mine cand am aflat ca anul acesta voi canta si urla alaturi de Armin si Martin. Anul acesta o iau pe Nico daca trebuie, dar nu ratez Untoldul! Am deja biletele in buzunar, de anul trecut le-am cumparat. La prima strigare am fost acolo! Sigur as face un copil extrem de fericit sa se vada in aceeasi locatie cu Armin si Martin. Ii iubeste la propriu <3 p="">

Pe principiul: asa mama, asa fiica. Ca nu se putea altfel. :) 

"Puisorul mea", asa ma alinta pitica mea. "Esti iubirea mea", "mi-a fost mi-e dor de tine" asa ma trezeste chiar si noaptea cand are febra. E fara indoiala cel mai minunat copil! Si pentru ca am facut ce am simtit cu ea, am facut asa cum mi-am dorit totul: de la nastere pana acum, nu am de ce sa-mi doresc sa mai extrag inca un bilet castigator! Nu e necesar! Ea e exact cum mi-am dorit si ce mi-am dorit. Acest subiect nu-l mai dezbat, e subiect inchis. Cine vrea sa se apuce de treaba, sa o faca. Noi, adica eu cu Nico avem noi activitati, adoram sa ne uitam la multe filme de animatie, pictam, dansam, ne distram si evident ca-i asteptam pe Armin si pe Martin la Cluj! Intre timp ne bucuram de acest single nou! E pe repeat de la primele ore de lansare <3 p="">

Si cum e mai bine?

Sunt mama, asa ca imi doresc mai multa rabdare in relatia cu pitica mea, imi doresc sa am energie cel putin pe jumatate cat are ea, imi doresc sa incerc sa-i satisfac dorintele macar la jumatate din capacitatea ei. Uneori se intampla sa pun capul pe perna, sa ma uit la ea cum doarme si sa plang. Sa plang ca un copil. Sa oo admir, sa-mi reprosez ca i-am gresit poate azi, sa-mi reprosez ca poate rabdarea mea nu a fost la cote maxime.

Recunosc, imi doresc zile in care sa stau in pat, doar sa stau, fara sa fiu bolnava. Sa butonez televizorul/telefonul si sa uit ca am altceva de facut. Mi-e dor de momentele cand faceam ce vroiam, pur si simplu fara alte explicatii, cand leneveam in pat cat vroiam, sau pana imi era sete. Iubesc in acelasi timp momentele cu cea mica. Le iubesc in aceeasi masura in care simt oboseala acumulata. Simt ca uneori as vrea sa fug de tot. Sa fiu doar ea. Sa ma bucur de nimic si de totul. 

Daca esti mama sigur ma intelegi. Mama, zic. Nu mama de ocazie. Mama, zi de zi, oricand, indiferent cate ore ai dormit, ca esti bolnava, ca nu ai chef de nimic.Ca trebuie sa faci puzzle, ca asa trebuie , ca trebuie sa inventezi personaje, ca trebuie sa dansezi, ca trebuie sa pictezi, ca trebuie si ca iar trebuie...stii ce zic? Oboseala intervina. In acelasi timp vrei sa doarma si sa te bucuri de o baie fierbinte, de un film si totusi zici ca ai dormi si tu, zici ca a dormit prea putin, ca noah, un film tine mai mult de o ora. Te bucuri de orice serial de nimic, de oricare 5 minute singura sau ti le doresti. Si cate si mai cate.

Si pe cand te gandesti la aceste lucruri, te trezesti ca le ai si ti-e dor de alaptat, de trezit noaptea, de momentele cand nici nu puteai respira. Si cum e mai bine?

Bye bye 2016....welcome 2017!

A trecut Craciunul...nu stiu, dar nu l-am simtit ca in alti ani. Vine Revelionul si parca tot nu simt ca e final de an. :) E cu siguranta pentru mine o continuare frumoasa in 2017 pe care am inceput-o din 2016. Mi-am schimbat jobul si ma simt asa de bine ca am facut-o! Am iubit radioul, il iubesc, dar nu mi-l mai doresc zi de zi in viata mea. Il vreau doar ca pe o amintire, din pacate, nu a fost intotdeauna placuta, dar eu tin minte intotdeauna doar partile frumoase.
Am muncit pentru acest nou inceput si muncesc in continuare. Sunt si zile cand sunt obosita, cand m-am saturat de oameni, dar muzica din casti si oamenii de langa mine, care sunt aceiasi si la job, ma fac sa uit de nesimtitii ceilalti. :)
Ce-mi doresc pentru 2017? Imi doresc continuarea frumoasa pe care am inceput-o in 2016, imi doresc sanatate, imi doresc sa ma bucur de tot, sa nu ratez nici o sansa de a zambi si sa fiu eu cea care am cunoscut-o acum multa vreme. :)
Tu ce-ti doresti pentru anul ce sta sa inceapa?

Aventurile continua! :)

E o adevarata placere sa ai copii! Si cine nu are, sa-si faca, dar la propriu! Uneori cred ca ar fi trebuit sa o am pe Nico mai devreme, ca sa am mai mult energie pentru ea. Nu inteleg de ce ma tot intreaba lumea pe cand al doilea, mai ales cei care inca nici nu au facut un copil. Le tot spun ca eu mi-am indeplinit misiunea stabilita, ii las pe altii sa se aventureze. Evident ca cei care o zic, de multe ori o zic asa din invidie. Cum sa zic, e greu sa lasi distractia deoparte si sa te gandesti ca nu mai esti tu si nevoile tale in centrul universului. Nu mai poti sa iesi cand vrei tu. Nu ca nu ai putea, ca o bona sau o bunica gasesti, problema e ca nu o sa mai vrei, eu asa am fost cel putin. Tot uit ca eu sunt ceva specie pe cale de disparitie. Pentru ca intotdeauna am pus confortul fetitei mele, inaintea iesirile si a relaxarii mele. Pana la urma cam asta inseamna sa fii parinte cu adevarat! Nu fac eu pe super eroul, nici nu ma cred cea mai buna, doar fac ce inseamna cu adevarat "mama". Ma rog, trecand peste acest subiect, hai sa-ti spun cateva chestii amuzante legate de Nico, minunea din viata mea.

Statea noi in pat, noi 3, si ne pregateam sa dormim pe amiaza, noi adultii am fi adormit imediat ce inchideam ochii, nu si cei mici, care atunci au mereu multe de povestit, care atunci isi aduc aminte cate mai au de spus, cate mai au de cantat. Asa se face ca Nico s-a obisnuit sa doarma cu usa de la camera inchisa, asta dupa cateva luni de galagie de la vecinii care si-au modernizat apartamentul. Ei bine, de data aceasta usa de la camera era deschisa. La care Nico il roaga pe Adi sa inchida usa. Adi ii spune la Nico ca si ea poate sa inchida usa. Aici incepe actoria de 3 ani si 3 luni.

( Nico) - Tati, eu nu pot sa inchid ca ma doare genunchiul si nu pot sa ma duc.

( Adi) - Bine, lasa ca o inchid eu, tu pune capul jos pe perna si culca-te.

(Nico care era in genunchi in pat, se prinde cu ambele manunte de cap si spune genial) - Tati, nu pot ca ioi, ioi...asa de tare ma doare capul.

Am ras vreo 30 de minute, apoi cumva ne-am si culcat. 

Hai sa-ti spun o alta poveste. Am venit eu de la job, am luat-o pe Nico de la gradi, am ajuns acasa si aveam chef de un pahar de vin. Stateam eu asa in bucatarie cu un pahar rece de vin langa mine. In bucatarie era si Nico si mama mea, care venise sa stea cu Nico in ziua aceeea, pt ca cea mica a fost in vacanta. La care Nico: 

- Mami, vreau si eu un pic de vin.  ( Evident cat sa-i ajunga pe limba, ca doar daca mama servete, ea de ce nu?!)

( Eu ) -- Nico nu se poate pentru ca esti bolnava.

( Nico cu un raspuns genial, si de data aceasta) - Poate tu esti bolnava. :)))

Amandoua suntem racite. Eu nu mai scap de raceala de vreo 2 luni. Pe cand nu mai imi curge nasul, ma doare gatul, apoi tusesc, apoi iar imi curge nasul si tot asa. Imediat sarbatoresc doua luni de cand sunt tot cu nasul in batiste, tot cu pumnul de medicamente. Am inceput sa cred ca raceala/gripa e parte din viata mea. Parca e ceva cu care am inceput sa ma obisnuiesc sa traiesc. Evident ca nu e deloc placut, pentru ca nu ma pot odihni si mai mereu ma simt lesinata, dar nu ma las. :)

Si da, apropo de Nico, expresia "ma bulesc" e in top. :)) 

" Vica hai ca te las, ma duc sa ma bulesc la brad!" :)) cea mai noua replica.

... e chiar bine sa butonezi laptopul!

Stii cum sunt eu cand prind laptopul? Ca un copil scapat de sub observatie :)) Nici nu stiu ce sa fac si cum sa fac cat mai multe. Am deschis laptopul de vreo jumatate de ora, cat timp doarme cea mica, si nu stiam la ce sa ma uit prima data. Asa se face ca le-am deschis pe toate. :)) Da-i cu youtube-ul, da-i cu tune-in-ul, deschide blogul! Nici nu stiam ce sa scriu pe blog, atatea cuvinte aveam in minte. In fiecare zi se intampla multe lucruri frumoase in viata mea. Evident ca sunt si momente enervante, dar despre acelea, alta data. Azi sunt bucuroasa pentru ca la anul merg la Untold!!! Am incercat si eu in zadar vineri sa cumpar bilete, dar in cateva minute imi aparea sold-out, desi tot incercam plata cu cardul, numarandu-ma printre cei preinregistrati. Ma bucur ca totusi cei de la Untold s-au tinut de promisiune, iar noi, cei care am avut probleme am primit un nou mail care ne trimite catre linkul de cumparare. Si, yeee!! Merg la Untold!!! Anul acesta nu am fost. Am tot zis lasa ca o sa cumpar biletele, apoi s-au tot scumpit, am zis ca e prea mult, apoi as fi dat oricat sa merg la Armin si nu mi s-a aratat. Anul viitor il astept pe Armin cu urechile deschise si cu energia mea!
In rest, astept weekendul cand eu si Nico ne sarbatorim anticipat. :) Ea de ziua numelui, eu de...ziua mea. Maine job, joi liber, vineri job si weekend liber, ca asa e cand lucrezi pentru tine, mai poti si sa fentezi. :)
Anul acesta mi-am schimbat jobul: lucrez pentru mine. Puteam sa o fac de anul trecut, de cand afacerea e pe rol, insa nu a fost nevoie de mine in mod special. De anul acesta,da, iar eu ma bucur ca am luat aceasta decizie. E drept ca sunt zile cand imi vine sa bat o multime de oameni, ca asa e cand lucrezi cu oamenii, dar ma pot bucura si de relaxare in urechi, ma trag singura de urechi si uite asa. :)
Astept cu mare drag Craciunul, astept pentru ca pitica mea e fascinanta de tot ce inseamna mos, cadouri, zapada.
Si asa pe final, o piesa care m-a prins la secunda. :)

Halal mame!

De o saptamana sunt prizionera unor virusi care m-au tinut in pat cateva zile bune. Atat de bolnava cred ca nu am mai fost de mai bine de 10 ani. A fost ingrozitor. Nu am putut sa-mi inghit nici macar saliva din cauza amigdalelor. Ei bine,inainte dr acest eveniment groaznic, m-am mirat cum pot sa fie anumite mame chiar in halul acesta. Despre ce vorbesc? Ei bine, la gradinita la Nico s-a stabilit ca o data pe luna fiecar familie sa duca cate un pachet de servetele umede si un pachet de servetele uscate. Stiu, urmeaza sa mearga Nico si cu hartia igienica in buzunar. Ei bine, eu cea mai uituca persoana din lume imi aduceam aminte la fiecare inceput de luna sa duc rezerva mea de necesitati pentru cei mici. De doua saptamani am aflat intamplator ca anumite mame au hotarat ca mai bine sa strangem bani, cica lunar,ca sa se cumpere servetelele cu pricina. Evident ca am intrebat si eu cine a hotarat si de ce nu au fost consultati toti parintii. Explicatia lor a fost atat de hilara precum exprimarile lor agramatice, care nu stiu ce e aceea cratima,virgula, habar n-au cand se folosesc doi de "e" sau cand e litera "e" urmata de litera "i". Efectiv am ramas masca sa aflu ca pentru ele e dificil aceasta operatiune. Cum naiba sa uiti asa ceva pentru copilul tau? Daca le spui ca sunt denaturate si ca nu te-ar mira daca si-ar uita copiii la gradinita ar sari de 20 de metri. Apai, doamnelor cu asemenea raspunsuri nu va suparati daca va numesc cretine. Sigur nu uita de programarea la epilare, la unghii tehnice si la coafor. Sigur stiu si cand au programari la salon si pentru luna ianuarie. Evident ca am intrebat ca orice normal de ce avem nevoie de o noua regula, cand totusi cea care era in vigoare functiona, chiar si pentru mine, cel mai uituc om din lume. Rapuns nu au avut sa-mi ofere. Asa se face ca pe mine chiar nu ma intereseaza regula lor, iar eu merg pe regula mea. Sa ne mai miram ca cei mici au comportamente iesite din comun? Cu asemenea exemple nici nu se poate altfel.

Poate ca lecitina le va ajuta pe distinsele doamne sa-si aduca aminte de responsabilitati.

Number one:"ma bulesc"!

Fiica mea e o adevarata actrita! De cateva zile imita un personaj vazut la televizor, cred ca de...2 ori. E vorba de Gina din emisiunea "In puii mei". Si incepe fiica mea sa vorbesc exact ca ea, asa rar, sa-si miste ochii si ce urmeaza e cat se poate de tare "...ma bulesc". :)) Deci, am ras cu lacrimi. :)) E incredibila cat de bine imita un personaj vazut de 2 ori la televizor. Am tot cautat pe youtube, putin ce-i drept, replici ale Ginei din emsiunea "In puii mei" si nu am descoperit ce inseamna de fapt acest "ma bulesc" al piticei mele. :))

Asa a ramas o vorba de-a noastra in familie " ma bulesc". :)) De fiecare data cand vrem sa radem, mai ales seara inainte de culcare, Nico se apuca sa se "buleasca". :)) Si urmeaza un ras cu lacrimi, de nu-mi somnul nu mai vine. 

Acest "ma bulesc"  nu e prima enigma din vocabularul piticei mele. Inca mai am enigme si care cred ca asa vor ramane. :)) Oricum, incetul cu incetul cam toat cuvintele stalcite au fost reproduse corect de la "puguin", la " catacadac", pe romaneste "cotcodac" :)) Uneori parca mi-e dor de strigatul gainii si de puguini. :)

Dar de departe in top, conduce "ma bulesc". Si daca tot e weekend...sa ne bulim cu totii. :))