Stii cum e? Cand iti pica cineva cu tronc faci orice sa-l impresionezi. Ei bine, de data aceasta nu eram eu cea care vroiam sa impresionez, desi imi placea baiatul. Stai, am uitat sa ma prezint. Ma numesc Aura, locuiesc intr-un oras din Transilvania alaturi de parintii mei. Am 25 de ani si sunt abia iesita de pe bancile facultatii. Ei bine, nu facultatea, ci liceul a lasat o amprenta pe viata mea sociala. La ce ma refer? Pai in liceu aveam un coleg care cocheta cu mine. Eu insa nu l-am bagat in seama. Ei bine, intamplarea a facut sa ne reintalnim intamplator pe strada. Nu ne mai vazusem de cativa ani buni. Evident ca atunci cand revezi pe cineva, stai cateva minute la povesti elementare: ce faci, pe unde iti castigi existenta. Intrebari si informatii normale. Ei bine, am si schimbat numere de telefon. Ne-am salutat si fiecare a plecat spre destinatia sa. A mea era casa bunicii.
Dupa vreo cateva zile imi suna telefonul. Era chiar fostul coleg de liceu care avea sa ma intrebe daca am de gand sa-l onorez cu prezenta la o cina in oras. Say what??? Cred ca eram rosie ca focul in obraji, cand m-a intrebat. Urechile mele erau fierbinti. Nu ma asteptam nici la un telefon din partea lui si sigur nu ma asteptam la o astfel de invitatie. I-am raspuns pozitiv din prima, fara sa ma gandesc prea mult. Nu aveam nici o relatie, deci nu aveam de ce sa refuz. Plus ca nu era un necunoscut. Ei bun, era o cina, deci trebuia clar sa am si eu o tinuta pe masura invitatiei.
Am ajuns acasa si m-am apucat sa scot tot din dulap. Cautam o rochie neagra, simpla. Prima nu, era prea scurta, a doua prea decoltata, a treia nu avea culoarea potrivita, a 4-a a fost castigatoare! Yupiii! Am gasit-o. Era ascunsa bine, de parca nu vroia sa iasa la intampinare decat daca e vorba de ceva cu adevarat deosebit.
Ei bun, acum trebuia sa gasesc in dressing perechea de pantofi care sa fie comoda, frumoasa si sa se asorteze rochiei. Am zis ca daca am ales o rochie neagra, iau o pereche de pantofi rosii. Zis si facut, gasit incaltarile, probat, imi erau bune.Era o pereche de pantofi noi. De regula nu prea aleg pantofi "nepurtati", adica noi. De data aceasta am zis ca aleg ceva diferit.
Zis si facut. Era deja ziua cea mare. Emotii. Habar n-aveam de ce, pentru ca nu era decat o simpla intalnire. Mi-am luat rochita pe mine, mi-am aranjat parul, am trecut la capitolul make-up. Totul era perfect! Asa am crezut eu.
Am incaltat pantofii si cand am coborat la bloc am vazut ca tocul se clatina. Aveam impresia ca sunt pe gheata. Cand m-am uitat, se desfacuse tocul. Pfuai! Simteam ca explodez. Oare ce sa fac? E clar ca asa nu puteam sa merg, chiar daca aveam sa iau un taxi. Totusi la restaurant mai mergi si la toaleta si cum sa apar cu pantofii rupti?
Cum sa-l sun sa-i spun ca de fapt nu mai merg? Sigur va crede ca de fapt nu vreau sa ma intalnesc cu el. Plus ca nu era de bun simt. El facuse rezervare si eu brusc nu mai merg. Sigur nu avea cum sa ma creada ca mi s-au rupt pantofii. Ar fi ras de mine, sigur. Adica ar parea ca un motiv invocat ca sa anulez intalnirea. Nu, nu aveam sa fac asa ceva. Nu aveam de gand sa anulez intalnirea. Trebuie obligatoriu sa fac ceva. Mi-am adus aminte ca o prietena de-a mea isi comandase o pereche de pantofi, tot rosii. E drept ca erau cu un numar mai mare, insa mi-am zis ca nu ar fi o problema fara solutii. Pot sa improvizez: sa pun un brant sau sa bag vata in varf. Nu prea aveam alta optiune.
Si sigur nu era o pereche de pantofi care m-ar fi lasat intr-un picior, pantofii erau de piele si erau si romanesti!
Prietena mea si i-a comandat online, din magazin pantofi Carmine Shoes.
In timp ce asteptam sa vina prietena mea cu pantofii, m-am uitat si eu la categoria de pantofi dama. Am gasit o multime de pantofi care mi se potrivesc si pe care sigur o sa mi-i comand! Pentru ca sigur a doua intalnire nu ma va mai prinde cu tocul rupt.In timp ce navigam eu pe site-ul celor de la Carmine, a aparut prietena mea cu pantofii salvatori. Acestia sunt!
 |
| http://www.carmineshoes.ro/pantofi-red.html |
Am bagat intre timp o bucata de vata in varf, si gata!Nici nu simteam ca pantofii ar fi fost mai mari decat imi trebuiau mie.Erau super comozi. Ce sa zic, se simtea ca sunt din piele, ca sunt de calitare romaneasca! Eram salvata si deja incepeam sa ma simt extrem de bine, asa ca seara mea putea sa inceapa, in sfarsit!
Acest articol a scris pentru competitia Spring Super Blog 2016.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu