Bunica și mama au avut mereu o mașină de cusut în casă, din aceea din lemn masiv la care pedala se acționa cu piciorul. De fapt, mama și acum o are acasă și o folosește, ba să ne scurteze diferite obiecte vestimentare, ba să ne creeze măști, pentru că trebuie să recunoaștem,cam acesta a fost și este trendul anului 2020.
Ei bine, când eram mică am primit și eu o mașină de cusut în miniatura, însă funcțională. Acum o folosește fiica mea. E încă funcțională și încă îmagazinează o mulțime de amintiri frumoase.
Totul a început când aveam 5 ani, atunci am primit mașina de cusut. Pe vremea aceea nu puteai să mergi la magazin să cumperi hainuțe papușilor. Nu aveai de unde. Puteai să mergi la magazin de metraje să cumperi materiale, de la mercerie achiziționai fermoare, nasturi și alte obiecte de înfrumusețare ale obiectelor vestimentare.
Țin minte că aveam o papușă care era cam de vreo 60 de cm, îmi era extrem de dragă pentru că o primisem de ziua copilului de la ai mei. Era blondă, cu ochii albaștri, un zâmbet care te determina să zâmbești. Papușa nu avea o garderoba bogată, avea doar două obiecte vestimentare de culoare roșie.
Într-o zi am deschis dulapul mamei, unde ținea tot felul de materiale, cumpărate la metru, pentru că așa era acum foarte mulți ani. Am scos o bucată mai mică de material, am mers la mine în cameră și m-am apucat să croiesc. Văzuse la mama că inainte trebuie să desenezi după tipar modelul folosind creta, iar apoi să decupezi . La anișorii mei a ieșit ceva cu multe colțuri după decupare. Apoi m-am apucat să cos. În timp ce făceam acest lucru, simțeam privirea mamei de lângă ușă. M-a urmarit de la început, dar nu m-a întrerupt, doar mă supraveghea. Apoi când a vazut cât eram de implicată și gata să creez ceva cu adevărat fantastic pentru papușa mea ( așa credeam eu), a venit să-mi sară în ajutor. Mi-a arătat ulterior cum se crează un tipar, cum se decupează după tipar și cum se coase apoi materialul.
Că să fie și mai șic noua hainuță a papușei, am cusut împreună și câțiva nasturi colorați, apoi mi-a arătat cum putem broda și un model pe hainuța păpușei. Eram ochi și urechi, și gata să mă las condusă de imaginația copilăriei sub îndrumarea mamei mele. La final am tăiat firele de ață care erau în plus folosind foarfeca specială de croitorie. Atunci am aflat de la mama că de fapt exista o mulțime de accesorii de croitorie: de la foarfecă, la cretă, la tipare, la riglă, la ace de gămălie, metru de croitorie, că pana la urma totul trebuie sa fie măsurat. Nu doar că mi-a explicat, ci mi le-a și arătat rând pe rând. M-am distrat foarte tare și cu magnetul de ace, de altfel ca orice copil.
Și dintr-o curiozitate, urmată de o joacă frumoasă în domeniului croitoriei a luat naștere prima hainuță a papușei mele preferate! A doua zi am cusut si brodat o fustiță pentru papusa mea. Evident că tot sub îndrumarea și cu ajutorul mamei mele. A fost puțin mai dificil cu brodatul, acolo recunosc că mama a avut cea mai mare contribuție.
Și iată că au trecut anii, însă pasiunea pentru cusut și brodat s-a menținut și mi-am croit singură câteva haine, rochii, am brodat, și sper să duc mai departe această tradiție minunată a familiei mele. Până la urma hainele nu doar se cumpără direct din magazin, ci se pot croi acasă, iar atunci satisfacția muncii este maximă!
Acest articol a fost scris pentru competiția SuperBlog2020.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu