Ce bine e sa renasti din propria cenusa, sa reusesti sa-ti gasesti calea si linistea. Linistea sufleteasca, linistea mentala. E o lupta lunga de multe ori cu tine insati, incerci sa cauti variante si iti dai seama ca trebuie sa ajungi pana la urma tot la inceput, sa ajungi exact acolo la momentele cand te simteai cel mai bine cu tine, cand reuseai sa gasesti solutii simple, cand iti gaseai calea fara sa folosesti tot felul de artificii. Am dus-o o lupta interna destul de lunga, nu m-am lasat si chiar daca am cautat tot felul de artificii, in cele din urma am gasit solutia care ma facea cu adevarat sa fiu eu, sa fiu linistita, sa gasesc frumosul in orice, sa ma ridic si sa merg mai departe.
Am invatat ca oamenii care ma alimenteaza cu tot felul de ganduri negative, nu ma ajuta deloc, asa ca rand pe rand i-am evitat, ii ascult si vorbesc foarte rar cu ei. Probabil ca si ei ma vad ca o rampa de linistire, o rampa in care sa-si recapate si ei adevaratul sens. Insa desi tot spun si folosesc cuvinte pozitive, ei tot spre prapastie se gandesc. Totul e negativ in vorbirea si gandirea lor, iar eu nu mai pot sa ma umplu de trairile lor. Abia am scapat de ale mele, abia mi-am golit centrul trairilor si al gandirilor si vreau sa-l umplu cu ceea ce ma caracteriza pe mine: bucurie!
E greu sa faci fata unei societati care vorbeste doar de acelasi subiect si il trateaza cu multa incarcatura negativa. Viata inseamna bucurie sufleteasca, regasire, continuitate. Sa traiesti simplu si frumos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu